- disjúncţie
- s. f. (sil. -junc-ţi-e), art. disjúncţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. disjúncţiei; pl. disjúncţii, art. disjúncţiile (sil. -ţi-i-)
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
disjuncţie — DISJÚNCŢIE, disjuncţii, s.f. Relaţie logică între două enunţuri care de obicei se exclud reciproc; functor logic exprimat prin termenii disjunctivi sau , ori şi fie . – Din fr. disjonction. Trimis de LauraGellner, 16.06.2004. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
diastază — DIASTÁZĂ, diastaze, s.f. 1. (biol.) Enzimă. 2. (med.) Despărţire accidentală a două oase articulate, în urma unei lovituri, a unui efort brusc etc. [pr.: di a ] – Din fr. diastase. Trimis de IoanSoleriu, 17.07.2004. Sursa: DEX 98 DIASTÁZĂ s.… … Dicționar Român
disjunctiv — DISJUNCTÍV, Ă, disjunctivi, e, adj. Care separă, care deosebeşte, care exclude; disjunct. ♢ Propoziţie disjunctivă = propoziţie coordonată care se află într un raport de excludere cu coordonata ei. Conjuncţie disjunctivă = conjuncţie care leagă… … Dicționar Român
disjuncţiune — DISJUNCŢIÚNE s.f. v. disjuncţie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN … Dicționar Român
disjungere — DISJÚNGERE, disjungeri, s.f. Acţiunea de a disjunge. – v. disjunge. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 disjúngere s. f., g. d. art. disjúngerii; pl. disjúngeri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … … Dicționar Român